De ce condiții speciale are nevoie generația Z la angajare?
1


Pachetul de beneficii și programul flexibil nu sunt atuuri suficiente pe care angajatorul să le pună pe masă în negocierile cu candidații din generația Z. Caracterizată de studii drept „anxioasă și deprimată”, grupa de vârstă 16-30 de ani poate fi o pepinieră de valoare de resursă umană dacă sunt respectate câteva condiții în raporturile de muncă.

O cercetare de piață derulată în lunile martie și aprilie 2021 în Statele Unite ale Americii pe un număr de 1.509 membri ai generației Z a scos la iveală un aspect extrem de dificil care va interfera cu procesele de recrutare pe acest segment de vârstă: 60% dintre respondenți au declarat că nu au încredere în oameni, în general.

Așadar, primul lucru pe care trebuie să-l facă orice companie care își dorește forță de muncă din grupa de vârstă 16-30 de ani este înțeleagă modul de a gândi al acestei generații și să ia măsurile necesare, la nivel de politici interne și externe, pentru a câștiga încrederea membrilor săi.

Aproape două treimi (63%) dintre participanții la sondaj consideră că este extrem de important ca angajatorul să respecte aceleași valori ca și ei; în ceea ce privește alegerea locului de muncă dintre mai multe oferte, 69% au declarat că prioritatea este să le placă ceea ce vor face.

În afară de faptul că generația Z a crescut sub imperiul tehnologiei și s-a dezvoltat ca personalitate odată cu explozia rețelelor de social media, este și cea mai diversă generație din punct de vedere rasial, iar toate acestea se traduc într-o multitudine de opinii puternic susținute și experiențe unice asimilate care influențează comportamentul de negociere în căutarea unui loc de muncă.


O preocupare reală a generației Z: cea pentru sănătatea mentală

Alte două aspecte extrem de importante pentru candidații din generația Z când aleg compania cu care vor bate palma sunt: sentimentul de autenticitate care însoțește activitatea angajatorului și preocuparea acestuia pentru sănătatea mentală a personalului. Cel din urmă interes este legat în mai mică măsură de asigurările de sănătate sau de alte beneficii din pachetul salarial care acordă accesul la îngrijire medicală, și mai mult de atitudinea conducerii companiei și a liderilor de echipe vizavi de calibrarea volumului de muncă pentru a preveni burnout-ul.

Această preocupare este probată și de cifrele studiului: 67% dintre respondenți au declarat că sunt îngrijorați de sănătatea lor mentală și fizică în măsură moderată spre intensă, iar contextul pandemic a generat stări de depresie și anxietate pentru 42% dintre cei intervievați, cu o disproporție evidentă între femei (51%) și bărbați (34%).

Cercetările în HR au arătat că unul dintre segmentele pieții forței de muncă cele mai afectate de șomaj a fost tocmai cel al angajaților provenind din generația Z, în grupa de vârstă 16-24 de ani, în condițiile în care restricțiile impuse de criza sanitară au afectat multe industrii ce ofereau joburi entry-level.

Această situație poate funcționa din plin în beneficiul companiilor dacă acestea vor reuși să rețină pe ștatul de plată talentele recrutate din rândurile generației Z prin adaptarea la modurile lor particulare de a gândi și simți.